Pentru un automobil diesel modern, câteva ore de mers pe autostradă pot reprezenta un regim de funcționare complet diferit față de aceeași distanță parcursă în fiecare zi, câte puțin, prin traficul aglomerat al orașului. Din perspectiva filtrului de particule, diferența poate fi importantă.
Porniri la rece, deplasări scurte, viteze reduse, perioade de ralanti, opriri repetate și regenerări care nu au întotdeauna timp să se finalizeze – toate acestea fac ca ora de vârf să poată deveni unul dintre cele mai nefavorabile scenarii pentru un DPF, mai ales atunci când acest tip de utilizare se repetă zilnic.
Problema nu este simplul fapt că mașina circulă în oraș.
Un diesel cu DPF poate fi utilizat în trafic urban fără ca filtrul să se înfunde imediat. Sistemul este proiectat să gestioneze acumularea de funingine prin procese de regenerare controlate de ECU. Dificultățile apar atunci când condițiile de utilizare nu permit suficient de des desfășurarea normală a acestor procese sau când există deja o problemă care determină filtrul să se încarce prea repede.
Imaginează-ți o navetă obișnuită:
motor rece → 15 minute de trafic → câțiva kilometri parcurși → motor oprit la birou → același traseu seara.
Făcută ocazional, o asemenea deplasare nu înseamnă automat probleme cu DPF-ul. Repetată însă aproape zilnic, săptămână după săptămână, poate crea un regim de utilizare mai dificil pentru sistemul de filtrare și regenerare.
De ce este traficul intens atât de dificil pentru DPF?
Filtrul DPF reține particulele de funingine produse de motor. Pe măsură ce acestea se acumulează, sistemul trebuie să le reducă prin regenerare atunci când sunt îndeplinite condițiile necesare.
Temperatura gazelor de evacuare joacă un rol important în acest proces.
La drum întins, motorul poate funcționa o perioadă lungă la temperatura normală, într-un regim relativ stabil. În traficul de tip „bară la bară”, situația este foarte diferită.
Accelerezi câțiva metri, frânezi, oprești, stai la ralanti, înaintezi din nou și repeți ciclul.
Chiar dacă indicatorul temperaturii lichidului de răcire arată că motorul s-a încălzit, acest lucru nu înseamnă automat că temperaturile din sistemul de evacuare sunt permanent favorabile proceselor care au loc în DPF.
Temperatura motorului și temperatura gazelor de evacuare sunt două lucruri diferite.
Regenerarea DPF nu are nevoie neapărat de autostradă
Există un mit foarte răspândit conform căruia DPF-ul poate regenera numai dacă mașina este condusă pe autostradă la o anumită turație.
Realitatea este mai nuanțată.
Strategiile de regenerare diferă între producători și motorizări, iar anumite automobile pot efectua regenerări și în condiții care nu implică mersul pe autostradă.
Problema traficului intens este mai degrabă că deplasările scurte și oprirea motorului pot reduce oportunitățile pentru finalizarea regenerării, în special dacă acest lucru se întâmplă în mod repetat.
O regenerare întreruptă ocazional nu înseamnă că filtrul este distrus. ECU poate încerca din nou atunci când condițiile necesare sunt îndeplinite.
Dacă însă mașina este oprită frecvent înainte ca regenerările să se finalizeze, iar motorul continuă să producă funingine, încărcarea filtrului poate continua să crească.
Ora de vârf devine problematică prin repetare
Un singur ambuteiaj nu înfundă DPF-ul.
Problema este tiparul de utilizare.
O mașină care parcurge zilnic doar câțiva kilometri prin trafic foarte aglomerat poate avea un regim complet diferit față de una care circulă prin oraș, dar efectuează regulat și deplasări mai lungi.
Pentru DPF contează combinația dintre:
- durata călătoriei;
- temperatura motorului și a evacuării;
- sarcina motorului;
- cantitatea de funingine produsă;
- frecvența regenerărilor;
- posibilitatea finalizării acestora;
- starea tehnică a motorului și a sistemului de emisii.
Din acest motiv, nu există o regulă de tipul „după X kilometri în oraș, DPF-ul se înfundă”.
Traficul poate agrava și o problemă care există deja
Regenerările frecvente sau încărcarea rapidă a filtrului nu trebuie puse automat pe seama orașului.
Un motor care produce o cantitate anormală de funingine poate determina DPF-ul să se încarce rapid indiferent de traseu. Probleme ale EGR-ului, injecției, admisiei, supraalimentării, senzorilor sau temperaturii de funcționare a motorului pot influența direct comportamentul sistemului.
În asemenea cazuri, traficul intens poate agrava situația, dar nu reprezintă neapărat cauza principală.
Tocmai de aceea, un DPF care începe brusc să regenereze mult mai des decât înainte nu ar trebui „tratat” doar printr-o ieșire pe autostradă. Schimbarea comportamentului poate fi un indiciu că sistemul trebuie verificat.
În acest articol vom analiza de ce traficul intens și drumurile scurte pot favoriza problemele DPF, ce se întâmplă atunci când regenerarea este întreruptă, cum poți recunoaște o regenerare în oraș și ce măsuri poți lua dacă folosești zilnic o mașină diesel la orele de vârf. Vom explica și de ce mersul la drum întins poate ajuta în anumite situații, dar nu reprezintă o soluție universală pentru un filtru deja restrictiv sau pentru un motor care nu funcționează corect
Ce se întâmplă cu DPF-ul în traficul intens?
Traficul intens creează un regim de funcționare foarte diferit față de mersul constant la drum întins. Mașina înaintează câteva zeci sau sute de metri, încetinește, se oprește, rămâne la ralanti și accelerează din nou. Pentru filtrul DPF, problema nu este viteza mică în sine, ci combinația dintre sarcina variabilă, perioadele de ralanti, temperatura evacuării și durata deplasării.
În același timp, motorul continuă să producă particule, iar filtrul continuă să le rețină. Dacă acest tip de utilizare se repetă foarte des și condițiile pentru gestionarea încărcării cu funingine sunt nefavorabile, DPF-ul poate ajunge să necesite regenerări mai frecvente.
Motorul funcționează mult timp la sarcină redusă
Într-un ambuteiaj, motorul nu este solicitat în același mod ca atunci când mașina rulează constant la drum întins sau urcă o pantă.
Există perioade lungi în care motorul funcționează la ralanti sau la sarcină redusă, alternate cu accelerații scurte.
Acest regim poate fi mai puțin favorabil menținerii unor temperaturi ridicate și stabile în sistemul de evacuare.
Pentru DPF, acest aspect contează deoarece temperatura gazelor de evacuare este unul dintre factorii importanți pentru procesele prin care funinginea acumulată poate fi oxidată.
Opririle și pornirile repetate schimbă regimul evacuării
Traficul de tip „stop-and-go” înseamnă că motorul trece permanent de la ralanti la accelerație și înapoi.
Debitul și temperatura gazelor de evacuare se modifică în consecință.
Acest lucru nu înseamnă că DPF-ul nu poate funcționa sau regenera în oraș. Sistemele moderne de management al motorului sunt concepute să gestioneze numeroase condiții de exploatare.
Totuși, un drum urban foarte scurt oferă mai puțin timp sistemului pentru a ajunge și a rămâne în condițiile necesare unei regenerări decât o călătorie mai lungă.
Ralantiul prelungit nu „curăță” filtrul
Atunci când stai blocat în trafic, motorul poate funcționa minute întregi fără ca mașina să înainteze semnificativ.
Asta înseamnă că motorul funcționează, dar nu trebuie confundat timpul petrecut pornit cu un regim automat favorabil DPF-ului.
Simplul fapt că motorul stă la ralanti nu reprezintă o metodă de curățare a filtrului.
Din același motiv, lăsarea intenționată a mașinii pornite pe loc pentru o perioadă lungă, în speranța că „își face regenerarea”, nu trebuie tratată ca o recomandare universală.
Strategia de regenerare și condițiile necesare diferă de la un vehicul la altul.
Motorul poate fi cald, dar evacuarea funcționează în alte condiții
O confuzie frecventă apare atunci când indicatorul temperaturii motorului ajunge la valoarea normală.
Șoferul poate considera că, dacă lichidul de răcire este la temperatura normală, și DPF-ul este automat suficient de fierbinte pentru regenerare.
Nu este obligatoriu.
Temperatura lichidului de răcire și temperatura gazelor de evacuare sunt parametri diferiți.
Motorul poate fi complet încălzit, în timp ce temperaturile din diferite puncte ale sistemului de evacuare variază considerabil în funcție de sarcină și de strategia ECU.
De aceea, poziția indicatorului de temperatură din bord nu poate confirma singură că DPF-ul regenerează.
DPF-ul continuă să acumuleze funingine
Rolul filtrului este să rețină particulele din gazele de evacuare. Pe măsură ce motorul funcționează, încărcarea estimată cu funingine se modifică.
ECU poate urmări acest proces printr-o combinație de modele de calcul și informații provenite de la senzori.
În funcție de mașină, prin diagnoză pot fi disponibili parametri precum:
- DPF Load;
- Soot Mass;
- presiunea diferențială;
- temperaturile EGT;
- Regeneration Status;
- distanța de la ultima regenerare.
În trafic urban, este posibil să observi cum încărcarea estimată crește între două regenerări. Acest lucru este normal până la un punct: DPF-ul este proiectat să acumuleze funingine și apoi să o reducă prin regenerare.
Problema apare atunci când echilibrul dintre acumulare și regenerare este perturbat.
10 kilometri în trafic nu sunt echivalenți cu 10 kilometri la drum întins
Kilometrajul singur spune foarte puțin despre condițiile în care a funcționat DPF-ul.
Poți parcurge 10 kilometri în 12 minute pe un drum liber sau aceeași distanță în aproape o oră într-un ambuteiaj.
În primul caz, motorul poate funcționa într-un regim relativ constant. În al doilea, călătoria poate include zeci de opriri, perioade lungi la ralanti și accelerații scurte.
Din perspectiva DPF-ului, modul în care au fost parcurși kilometrii poate fi mai relevant decât numărul lor.
Acesta este și motivul pentru care nu există un interval universal de regenerare exprimat în kilometri care să fie valabil pentru toate mașinile.
Traficul devine mai problematic atunci când și călătoria este scurtă
Un ambuteiaj de o oră în mijlocul unei călătorii de câteva sute de kilometri este diferit de o navetă zilnică de numai câțiva kilometri.
În primul scenariu, mașina poate avea înainte sau după aglomerație perioade lungi de funcționare într-un regim diferit.
În al doilea, motorul este pornit rece, petrece aproape întreaga deplasare în trafic și este oprit la scurt timp după ce ajunge la temperatura normală.
Dacă acest ciclu este repetat dimineața și seara, condițiile nefavorabile devin o rutină.
Drumurile scurte combinate cu traficul intens sunt, de regulă, mai relevante pentru DPF decât simpla prezență a unei aglomerații.
Un DPF sănătos trebuie să poată face față și traficului
Este important să nu transformăm traficul urban în explicația pentru orice problemă DPF.
Dacă filtrul se încarcă extrem de repede, regenerările apar mult mai des decât înainte sau martorul DPF revine constant, trebuie verificată și posibilitatea existenței unei defecțiuni.
Printre cauzele care pot influența încărcarea filtrului se numără probleme ale injecției, EGR-ului, admisiei, sistemului de supraalimentare, senzorilor sau temperaturii de funcționare a motorului.
Traficul intens poate face condițiile mai dificile, însă un DPF care prezintă constant probleme poate fi simptomul unei alte defecțiuni, nu doar rezultatul mersului prin oraș.
Efectul traficului asupra filtrului este astfel unul cumulativ: perioadele de funcționare la sarcină redusă, opririle frecvente și drumurile scurte pot reduce oportunitățile pentru un regim termic favorabil, în timp ce funinginea continuă să fie acumulată și trebuie gestionată ulterior prin regenerare.
De ce temperatura gazelor de evacuare este esențială pentru DPF?
Temperatura este unul dintre elementele esențiale pentru funcționarea corectă a filtrului DPF. Filtrul reține funinginea produsă de motor, însă această funingine trebuie redusă periodic prin procese de oxidare. Pentru ca acest lucru să se întâmple eficient, sistemul de evacuare trebuie să funcționeze în condițiile termice prevăzute de strategia producătorului.
Tocmai aici traficul intens poate deveni problematic. Atunci când mașina înaintează lent, stă la ralanti și efectuează accelerații scurte, temperatura gazelor de evacuare poate avea un comportament foarte diferit față de cel întâlnit în timpul unei deplasări constante la drum întins.
Temperatura motorului nu este temperatura DPF-ului
Una dintre cele mai frecvente confuzii este asocierea temperaturii lichidului de răcire cu temperatura sistemului de evacuare.
Dacă indicatorul din bord arată că motorul a ajuns la temperatura normală de funcționare, acest lucru nu înseamnă automat că DPF-ul se află la temperatura necesară pentru regenerare.
Sunt două lucruri diferite.
Temperatura lichidului de răcire indică regimul termic al motorului, în timp ce temperatura gazelor de evacuare este influențată puternic de sarcina motorului, cantitatea de combustibil, debitul gazelor și strategia ECU.
De aceea, o mașină poate avea motorul complet încălzit și totuși să circule într-un regim în care temperaturile evacuării nu sunt permanent favorabile oxidării rapide a funinginii.
Ce se întâmplă cu temperatura în trafic lent?
Într-un ambuteiaj, motorul alternează între mai multe regimuri:
ralanti → accelerație scurtă → decelerare → oprire → ralanti.
Sarcina nu este constantă, iar perioadele în care motorul produce o cantitate mai mare de gaze fierbinți pot fi relativ scurte.
Prin comparație, la drum întins, motorul poate funcționa zeci de minute într-un regim mai stabil.
Acesta este unul dintre motivele pentru care utilizarea predominant urbană, în special combinată cu drumuri scurte, poate fi mai dificilă pentru gestionarea DPF-ului.
Nu viteza redusă „înfundă” filtrul în mod direct, ci condițiile de funcționare repetate care pot fi mai puțin favorabile procesului de regenerare.
Ce este regenerarea pasivă a DPF-ului?
În anumite condiții de funcționare, o parte din funinginea acumulată poate fi oxidată fără ca ECU să fie nevoit să declanșeze o intervenție activă evidentă pentru șofer.
Acest proces este cunoscut drept regenerare pasivă.
Eficiența sa depinde de arhitectura sistemului de post-tratare și de condițiile termice și chimice din evacuare.
Deplasările mai lungi și regimurile de funcționare care mențin sistemul de evacuare în condiții favorabile pot contribui la acest proces.
În traficul foarte lent, asemenea condiții pot fi mai greu de menținut pentru perioade lungi.
Ce este regenerarea activă?
Atunci când strategia ECU estimează că în DPF s-a acumulat suficientă funingine, sistemul poate iniția o regenerare activă.
Scopul este creșterea controlată a temperaturii în sistemul de evacuare pentru a favoriza oxidarea funinginii.
În funcție de motor, producător și configurația sistemului de emisii, ECU poate utiliza diferite strategii pentru obținerea temperaturilor necesare.
Pentru șofer, procesul poate fi aproape imperceptibil sau poate fi însoțit de anumite schimbări de comportament ale mașinii.
Important este că regenerarea activă nu este determinată doar de viteza automobilului.
DPF-ul poate regenera și în oraș?
Da, în funcție de vehicul și de condițiile existente, regenerarea nu este limitată exclusiv la mersul pe autostradă.
Aceasta este o precizare importantă deoarece există numeroase recomandări de tipul:
„DPF-ul regenerează doar peste o anumită viteză.”
sau:
„Trebuie să mergi obligatoriu la 3.000 rpm.”
Astfel de reguli nu sunt universale.
Strategia de regenerare este stabilită de producător și poate lua în calcul numeroși parametri. Unele automobile pot continua sau efectua regenerarea și la viteze relativ reduse, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare.
Problema traficului intens apare mai ales atunci când călătoria se termină înainte ca procesul să aibă suficient timp să se finalizeze.
De ce drumurile scurte complică situația?
Să presupunem că faci zilnic un traseu de câțiva kilometri până la serviciu.
Motorul pornește rece, petreci o parte din călătorie în aglomerație, iar când ajungi la destinație sistemul de evacuare abia a intrat într-un regim termic mai favorabil.
Motorul este apoi oprit.
Dacă ECU încearcă o regenerare în apropierea destinației, aceasta poate fi întreruptă prin oprirea motorului.
O singură asemenea situație nu înseamnă automat că DPF-ul va avea probleme. ECU poate încerca din nou ulterior.
Dacă însă același tipar se repetă foarte des, filtrul poate continua să acumuleze funingine între încercările de regenerare.
De ce nu este suficient să turezi motorul pe loc?
O altă idee greșită este că DPF-ul poate fi „încălzit” pur și simplu prin menținerea motorului turat în parcare.
Turația nu este același lucru cu sarcina motorului.
Un motor care funcționează la o anumită turație fără sarcină se află într-un regim diferit față de același motor care propulsează automobilul pe șosea.
De aceea, turarea inutilă a motorului pe loc nu trebuie tratată ca metodă universală de regenerare a DPF-ului.
Dacă producătorul prevede o procedură specifică de regenerare staționară, aceasta este o procedură controlată și nu trebuie confundată cu simpla apăsare a accelerației în parcare.
Cum poți vedea temperatura DPF?
Pe anumite automobile, cu ajutorul unui tester sau al unei aplicații OBD2 compatibile, pot fi urmărite temperaturile raportate de senzorii EGT.
În aplicație pot apărea parametri precum:
- Exhaust Gas Temperature;
- EGT;
- temperatura înainte de DPF;
- temperatura după DPF;
- temperaturi asociate diferitelor poziții din sistemul de evacuare.
Denumirile și pozițiile senzorilor diferă între automobile.
Urmărirea acestor valori împreună cu Regeneration Status, Soot Mass și DPF Load poate oferi o imagine mult mai relevantă decât simpla observare a temperaturii lichidului de răcire din bord.
Temperatura este importantă, dar nu explică singură starea DPF-ului
Chiar dacă temperaturile sunt favorabile, filtrul poate prezenta probleme din alte motive.
Regenerarea reduce funinginea, dar nu elimină cenușa acumulată în timp. În plus, o problemă a motorului poate determina producerea unei cantități excesive de funingine, iar anumite defecțiuni pot împiedica ECU să inițieze sau să finalizeze regenerarea.
Prin urmare, temperatura trebuie analizată împreună cu restul parametrilor sistemului.
Pentru șoferul care petrece zilnic mult timp în aglomerație, aspectul important este că motorul cald nu garantează automat un DPF aflat permanent în condiții ideale de regenerare. Durata deplasării, sarcina motorului, temperaturile reale ale evacuării și posibilitatea de finalizare a regenerărilor sunt mult mai relevante decât simpla poziție a indicatorului de temperatură din bord.
Cum afectează mersul „bară la bară” regenerarea DPF?
Mersul „bară la bară” este unul dintre cele mai dificile scenarii pentru un automobil diesel utilizat predominant în oraș. Problema nu este că DPF-ul ar înceta să funcționeze imediat ce viteza scade, ci faptul că regenerarea poate avea mai puține oportunități să se desfășoare și să se finalizeze în condiții favorabile.
Într-un ambuteiaj, motorul alternează permanent între ralanti, accelerații scurte și perioade de decelerare. Dacă peste acest regim adăugăm și o călătorie scurtă, situația poate deveni nefavorabilă pentru gestionarea funinginii acumulate în filtru.
ECU nu așteaptă pur și simplu să ajungi pe autostradă
Filtrul DPF este monitorizat permanent de sistemul de management al motorului.
În funcție de automobil, ECU poate utiliza informații precum încărcarea estimată cu funingine, presiunea diferențială, temperaturile gazelor de evacuare și istoricul regenerărilor pentru a gestiona filtrul.
Atunci când strategia sistemului stabilește că este necesară o regenerare activă și sunt îndeplinite condițiile necesare, ECU poate iniția procesul.
Nu există însă o regulă universală conform căreia mașina trebuie să atingă obligatoriu o anumită viteză sau o anumită turație pentru ca regenerarea să înceapă.
Din acest motiv, un DPF poate regenera și în timpul condusului urban, în funcție de automobil și de condițiile existente.
Regenerarea poate începe chiar când ești prins în trafic
Să presupunem că ai condus deja suficient pentru ca motorul să fie încălzit, iar ECU decide că filtrul trebuie regenerat.
În acel moment poți intra într-o zonă cu trafic foarte aglomerat.
Faptul că viteza scade nu înseamnă automat că regenerarea se oprește instantaneu. Pe anumite automobile, sistemul poate continua procesul atât timp cât condițiile necesare rămân îndeplinite.
Problema apare atunci când traficul și traseul nu permit menținerea acestor condiții sau când ajungi la destinație și oprești motorul înainte de finalizarea procesului.
Ce se întâmplă dacă oprești motorul în timpul regenerării?
Oprirea accidentală sau ocazională a motorului în timpul unei regenerări nu înseamnă automat că DPF-ul s-a înfundat.
Sistemul este proiectat să gestioneze utilizarea reală a mașinii, iar ECU poate încerca din nou regenerarea atunci când sunt îndeplinite condițiile necesare.
Problema este repetarea.
Dacă programul zilnic arată astfel:
pornire la rece → trafic intens → regenerare începută → ajungi la serviciu → motor oprit
iar același lucru se repetă frecvent, cantitatea de funingine poate continua să crească între încercările de regenerare.
La un moment dat, sistemul poate încerca regenerări mai des pentru a controla încărcarea filtrului.
Regenerările întrerupte repetat pot crea un cerc nefavorabil
Un scenariu posibil este:
DPF acumulează funingine → ECU încearcă regenerarea → călătoria se termină → regenerarea este întreruptă → încărcarea continuă → ECU încearcă din nou.
Dacă următoarea deplasare este tot foarte scurtă, procesul se poate repeta.
Șoferul poate începe să observe că mașina pare să regenereze foarte des.
În funcție de model, pot apărea indicii precum:
- consum instantaneu mai ridicat;
- ralanti modificat;
- ventilatorul de răcire funcționând;
- sistemul Start-Stop indisponibil temporar;
- temperaturi EGT ridicate observate prin diagnoză;
- un Regeneration Status activ în aplicația OBD2.
Aceste manifestări diferă între automobile și niciuna nu trebuie considerată singură o confirmare universală a regenerării.
De ce o călătorie mai lungă poate schimba situația?
Diferența principală este timpul.
Dacă mașina continuă să ruleze după inițierea regenerării și condițiile necesare rămân îndeplinite, sistemul are posibilitatea de a finaliza procesul conform strategiei sale.
În schimb, dacă motorul este oprit la câteva minute după începerea regenerării, procesul poate rămâne incomplet.
Acesta este motivul pentru care durata deplasării poate fi mai importantă decât viteza maximă atinsă.
O călătorie suficient de lungă în condiții normale poate fi mai utilă decât încercarea de a atinge pentru câteva minute o anumită turație doar pentru „curățarea DPF-ului”.
Nu încerca să compensezi traficul prin condus agresiv
Dacă observi că mașina regenerează, nu este necesar să accelerezi agresiv sau să menții motorul inutil la turații foarte ridicate.
Nu există o „turație magică” valabilă pentru toate automobilele diesel.
Recomandările exacte privind conducerea în timpul unui avertisment DPF trebuie luate din documentația producătorului pentru modelul respectiv.
În utilizarea normală, dacă poți continua deplasarea în siguranță și fără să contrazici instrucțiunile vehiculului, faptul că nu oprești imediat motorul poate oferi sistemului timp suplimentar pentru finalizarea procesului.
Traficul intens devine și mai problematic când naveta este foarte scurtă
Dacă petreci 45 de minute într-un ambuteiaj, dar apoi continui încă o perioadă semnificativă pe un drum liber, condițiile sunt diferite față de situația în care întreaga călătorie durează doar 10–15 minute.
Cel mai nefavorabil tipar este adesea combinația:
pornire la rece + trafic intens + distanță scurtă + motor oprit.
Repetată zilnic, această rutină poate reduce oportunitățile sistemului de a gestiona eficient încărcarea filtrului.
Regenerările foarte frecvente nu trebuie considerate automat normale
Dacă mașina este utilizată în oraș, este posibil ca intervalele dintre regenerări să difere față de cele observate la drum lung.
Totuși, o schimbare evidentă a comportamentului merită investigată.
Dacă înainte DPF-ul regenera la intervale relativ stabile, iar acum regenerările apar mult mai des în aceleași condiții de utilizare, poate exista o cauză suplimentară.
De exemplu:
- motorul produce mai multă funingine;
- regenerările nu se finalizează;
- senzorul de presiune diferențială sau conductele acestuia au probleme;
- EGR-ul nu funcționează corespunzător;
- există o problemă de injecție;
- admisia sau supraalimentarea nu funcționează corect;
- motorul nu ajunge sau nu rămâne la temperatura de funcționare prevăzută;
- un senzor relevant transmite informații incorecte.
În aceste situații, traficul intens poate accentua problema, dar nu este obligatoriu cauza principală.
Mersul „bară la bară” devine periculos pentru sănătatea DPF-ului în special atunci când face parte dintr-un tipar repetitiv de drumuri scurte și regenerări incomplete. O regenerare întreruptă ocazional poate fi gestionată de sistem, însă întreruperile repetate, combinate cu acumularea continuă de funingine, pot determina filtrul să ajungă progresiv la un nivel de încărcare care necesită atenție.
Traficul intens nu înfundă DPF-ul după câteva drumuri prin oraș, însă utilizarea zilnică pe distanțe scurte, mersul „bară la bară” și regenerările întrerupte repetat pot favoriza acumularea de funingine.
Problema principală este combinația dintre sarcina redusă, temperaturile mai puțin favorabile ale evacuării și timpul insuficient pentru finalizarea regenerărilor. De aceea, o mașină utilizată predominant la orele de vârf poate avea un comportament al DPF-ului diferit față de aceeași mașină condusă frecvent la drum lung.
O ieșire pe autostradă poate crea condiții mai favorabile regenerării, dar nu repară un DPF foarte restrictiv și nu rezolvă problemele motorului. Dacă regenerările devin neobișnuit de frecvente, apare martorul DPF sau mașina pierde putere, trebuie identificată cauza înainte de regenerări forțate sau înlocuirea filtrului.
Pentru informații și programări pentru curățarea profesională DPF/FAP, sună la 0799 296 901.
