Ai o mașină diesel pe care o folosești doar în weekend, la concedii sau de câteva ori pe lună? Poate lucrezi de acasă, ai o a doua mașină sau pur și simplu conduci foarte puțin. În această situație apare frecvent întrebarea: dacă mașina stă mult în parcare, se poate înfunda filtrul DPF?
Răspunsul scurt este că DPF-ul nu se înfundă pur și simplu pentru că mașina stă parcată.
Cu motorul oprit nu sunt produse gaze de evacuare și, implicit, filtrul nu continuă să acumuleze funingine. Dacă automobilul rămâne nemișcat câteva zile sau săptămâni, staționarea în sine nu umple DPF-ul.
Problema poate apărea însă din modul în care mașina este utilizată înainte și după aceste perioade de staționare.
Mașina stă mult, apoi face doar drumuri foarte scurte
Un scenariu foarte întâlnit arată astfel:
mașina stă 7–10 zile → motorul este pornit → sunt parcurși 2–3 kilometri → motorul este oprit → mașina rămâne din nou parcată.
Dacă acest tipar se repetă constant, motorul petrece o proporție importantă din timpul său de funcționare în perioada de încălzire, iar sistemul de evacuare poate avea mai puține oportunități pentru un regim termic favorabil regenerării DPF.
Filtrul continuă să rețină particulele produse atunci când motorul funcționează, dar călătoriile foarte scurte pot să nu ofere întotdeauna condițiile necesare pentru gestionarea eficientă a funinginii acumulate.
Prin urmare, utilizarea rară nu este neapărat o problemă; utilizarea rară combinată cu deplasări foarte scurte poate deveni una.
Un diesel care face puțini kilometri nu trebuie să aibă automat probleme cu DPF-ul
Este importantă această diferență.
Două mașini pot parcurge fiecare numai 5.000 de kilometri pe an și totuși DPF-urile lor să funcționeze în condiții foarte diferite.
Prima poate fi utilizată o dată pe săptămână pentru o deplasare de 80–100 km.
A doua poate fi pornită aproape zilnic pentru drumuri de numai 2–3 km.
Kilometrajul anual este asemănător, dar regimul de funcționare al motorului și al sistemului de evacuare este complet diferit.
Din perspectiva DPF-ului, felul în care sunt parcurși kilometrii poate conta mai mult decât simplul număr de kilometri afișat de odometru.
Ce se întâmplă dacă parchezi mașina cu DPF-ul deja încărcat?
Aici apare o altă situație importantă.
Dacă filtrul acumulase deja o cantitate semnificativă de funingine înainte ca mașina să fie parcată, perioada de staționare nu va „reseta” filtrul.
Funinginea nu dispare doar pentru că automobilul nu mai este utilizat.
La revenirea pe drum, sistemul de management al motorului va continua să gestioneze DPF-ul în funcție de strategia sa și de informațiile disponibile de la senzori și din modelele de calcul ale ECU.
Dacă înainte de staționare fusese întreruptă o regenerare, sistemul poate încerca din nou procesul atunci când sunt îndeplinite condițiile necesare.
O regenerare întreruptă ocazional nu înseamnă automat că filtrul s-a înfundat. Repetarea drumurilor scurte și a regenerărilor incomplete este mult mai relevantă decât un singur eveniment.
Pornirea motorului câteva minute în parcare nu este o soluție pentru DPF
Unii proprietari încearcă să „facă bine” mașinii pornind motorul periodic și lăsându-l 10–15 minute la ralanti.
Din perspectiva DPF-ului, această practică nu trebuie confundată cu o deplasare normală.
Motorul funcționează, dar sarcina și condițiile termice ale evacuării sunt diferite față de cele întâlnite în timpul mersului.
Nici turarea motorului pe loc nu trebuie considerată o metodă universală pentru curățarea filtrului.
Regenerarea DPF este un proces controlat de ECU, nu o procedură care poate fi garantată prin simpla apăsare a accelerației în parcare.
Problemele apărute după staționare nu sunt întotdeauna provocate de DPF
Dacă după câteva săptămâni de staționare apare un martor în bord sau motorul nu mai funcționează normal, este ușor să presupui că DPF-ul s-a înfundat cât timp mașina a stat.
Nu este neapărat așa.
O perioadă lungă de neutilizare poate coincide cu alte probleme, iar apariția unei erori după repornire nu demonstrează automat că filtrul de particule este cauza.
De aceea, înainte de o regenerare forțată, o curățare sau înlocuirea DPF-ului, trebuie analizate codurile de eroare, datele Live Data și starea generală a motorului și a sistemului de emisii.
În acest articol vom explica ce se întâmplă cu DPF-ul atunci când mașina rămâne parcată perioade lungi, ce riscuri apar dacă automobilul este folosit doar pentru drumuri scurte, ce se întâmplă dacă o regenerare este întreruptă înainte de staționare și cum poți utiliza corect un diesel care petrece cea mai mare parte a timpului în parcare
Se poate înfunda DPF-ul cât timp mașina stă în parcare?
Una dintre cele mai frecvente temeri ale proprietarilor de diesel este că filtrul DPF se poate înfunda dacă mașina rămâne nemișcată câteva săptămâni sau chiar câteva luni.
În realitate, simpla staționare nu produce funingine și nu determină DPF-ul să se umple progresiv cât timp motorul este oprit.
Funinginea ajunge în filtrul de particule în timpul funcționării motorului, odată cu gazele de evacuare. Dacă motorul nu funcționează, nu există un flux nou de gaze prin DPF și nu este produsă o cantitate nouă de particule care să fie captată de filtru.
Prin urmare, un DPF care avea o anumită încărcare înainte ca mașina să fie parcată nu devine automat mult mai încărcat doar pentru că au trecut trei săptămâni.
Funinginea existentă nu dispare în timpul staționării
Faptul că DPF-ul nu se încarcă suplimentar cu motorul oprit nu înseamnă că perioada de staționare îl și curăță.
Dacă filtrul conținea deja funingine înainte de oprirea mașinii, aceasta nu dispare pur și simplu cât timp automobilul este parcat.
Să presupunem că mașina urma să efectueze sau tocmai începuse o regenerare, iar șoferul a ajuns la destinație și a oprit motorul.
Automobilul rămâne apoi parcat două săptămâni.
Cele două săptămâni de staționare nu reprezintă o regenerare. La următoarea utilizare, sistemul va continua să gestioneze încărcarea filtrului conform strategiei ECU și condițiilor existente.
Ce se întâmplă cu DPF Load și Soot Mass?
Pe un tester OBD2 pot apărea parametri precum DPF Load sau Soot Mass, iar acest lucru poate crea impresia că ECU „măsoară” permanent cât de plin este filtrul.
Trebuie însă făcută o distincție importantă.
În funcție de producător, acești parametri pot fi valori calculate sau estimate de ECU pe baza unui model care utilizează mai multe informații despre funcționarea motorului și a sistemului de evacuare.
De aceea, Soot Mass sau DPF Load nu trebuie interpretate automat ca o măsurare fizică directă a cantității de funingine din filtru.
La fel, un anumit procent afișat drept DPF Load nu înseamnă universal că exact același procent din volumul fizic al filtrului este blocat.
Strategiile diferă de la un producător la altul.
Dar presiunea diferențială?
Senzorul de presiune diferențială urmărește diferența de presiune dintre zonele relevante ale sistemului, în mod obișnuit în raport cu DPF-ul.
Atunci când motorul este oprit și nu există debit normal de gaze de evacuare, această valoare nu poate fi interpretată în același mod ca o măsurătoare efectuată cu motorul pornit.
Pentru diagnosticarea unei restricții sunt importante condițiile în care este făcută măsurătoarea:
- turația motorului;
- sarcina;
- debitul gazelor;
- temperatura;
- unitatea de măsură;
- specificațiile sistemului respectiv.
Din acest motiv, nu există o regulă universală de tipul „peste X mbar DPF-ul este înfundat” care să poată fi aplicată tuturor automobilelor diesel.
În plus, o valoare neobișnuită nu trebuie atribuită imediat filtrului. Senzorul de presiune diferențială și conductele sale trebuie să funcționeze corect pentru ca informația transmisă ECU să fie relevantă.
Un DPF deja încărcat rămâne o problemă după repornire
Situația este diferită dacă mașina a fost parcată cu filtrul deja foarte încărcat.
Să presupunem că înainte de staționare automobilul efectua aproape exclusiv drumuri scurte, regenerările erau foarte frecvente, iar martorul DPF apăruse deja în bord.
Dacă mașina rămâne parcată o lună, problema nu se rezolvă prin neutilizare.
La repornire, filtrul poate continua să necesite regenerare, diagnostic sau o altă intervenție, în funcție de cauza reală și de gradul de încărcare.
În acest caz, proprietarul poate avea impresia că:
„DPF-ul s-a înfundat pentru că mașina a stat o lună.”
În realitate, problema putea exista deja înainte de perioada de staționare.
Nici cenușa nu dispare cât timp mașina stă
Este importantă și diferența dintre funingine și cenușă.
Funinginea este materialul care poate fi oxidat în timpul regenerării DPF.
Cenușa provine din reziduuri necombustibile și se acumulează în filtru în timp. Regenerarea normală nu o elimină.
Prin urmare, dacă un DPF cu rulaj ridicat conține deja o cantitate semnificativă de cenușă, faptul că mașina rămâne parcată câteva luni nu schimbă această situație.
Nici o regenerare ulterioară nu trebuie confundată cu eliminarea cenușii.
De ce pot apărea totuși probleme după o perioadă lungă de parcare?
Aici este important să separăm coincidența de cauzalitate.
O mașină care nu a fost utilizată o perioadă lungă poate prezenta la repornire diverse probleme. Dacă apare simultan un martor DPF sau Check Engine, proprietarul poate asocia imediat eroarea cu staționarea.
Dar DPF-ul este doar o componentă dintr-un sistem mult mai complex.
O eroare poate avea legătură cu senzorii, EGR-ul, admisia, alimentarea, temperatura motorului, sistemul electric sau alte componente care influențează funcționarea motorului și strategia de regenerare.
De aceea, martorul DPF apărut după o perioadă de staționare nu demonstrează singur că filtrul s-a înfundat cât timp mașina a fost parcată.
Concluzia acestui mecanism este simplă: cu motorul oprit, DPF-ul nu continuă să producă sau să acumuleze funingine nouă din funcționarea motorului. Ceea ce contează este starea filtrului înainte de parcare și, mai ales, modul în care automobilul va fi utilizat după revenirea în circulație.
De ce utilizarea rară poate deveni totuși o problemă pentru DPF?
Faptul că o mașină diesel este utilizată rar nu reprezintă, în sine, o problemă pentru filtrul DPF. Un automobil poate sta parcat mai multe zile și apoi poate fi folosit fără ca filtrul să sufere automat.
Diferența o face modul în care este utilizată mașina atunci când este pornită.
Dacă fiecare ieșire înseamnă doar câțiva kilometri până la magazin, mutarea mașinii dintr-un loc în altul sau 10 minute de funcționare înainte de a fi parcată din nou, motorul și sistemul de evacuare petrec o parte importantă din timpul de funcționare în regim de încălzire.
Pentru DPF, repetarea acestui tipar poate fi mai relevantă decât numărul de zile în care automobilul a stat nemișcat.
Problema nu este că mașina pornește rar, ci că merge prea puțin după pornire
Să comparăm două automobile diesel folosite numai în weekend.
Primul este pornit sâmbătă și parcurge un traseu de 100 km.
Al doilea este pornit sâmbătă pentru o deplasare de 3 km, iar duminică pentru încă 4 km.
Ambele mașini au stat parcate aproape toată săptămâna, însă condițiile în care funcționează DPF-ul sunt foarte diferite.
În primul caz, motorul are timp să ajungă la temperatura normală de funcționare, iar automobilul continuă să ruleze suficient de mult după perioada inițială de încălzire. Dacă ECU solicită o regenerare și sunt îndeplinite condițiile necesare, există mai mult timp pentru desfășurarea procesului.
În al doilea caz, o mare parte din fiecare călătorie poate fi petrecută cu motorul și sistemul de evacuare încălzindu-se.
Pornirile la rece contează
La pornirea unui motor rece, condițiile de funcționare sunt diferite față de cele existente după ce motorul și sistemul de post-tratare au ajuns în regimul normal.
Dacă fiecare deplasare se termină foarte repede, acest ciclu se repetă:
pornire la rece → câțiva kilometri → motor oprit → staționare → o nouă pornire la rece.
Un singur asemenea drum nu înfundă DPF-ul.
Problema este repetarea lui ca principal mod de utilizare a mașinii.
Filtrul continuă să rețină particulele produse în timpul funcționării motorului, iar călătoriile foarte scurte pot oferi mai puține oportunități pentru gestionarea prin regenerare a funinginii acumulate.
O mașină cu kilometraj anual mic nu are neapărat un DPF „mai bun”
Este tentant să presupunem că un diesel care parcurge numai 4.000–5.000 km pe an solicită foarte puțin filtrul DPF.
Kilometrajul redus poate însemna însă două lucruri complet diferite.
Poate fi vorba despre o mașină utilizată rar pentru călătorii lungi sau despre una utilizată frecvent pentru deplasări extrem de scurte.
Din perspectiva DPF-ului, aceste scenarii nu sunt echivalente.
Un rulaj anual mic nu spune singur:
- cât de des motorul pornește rece;
- cât durează fiecare călătorie;
- cât timp funcționează motorul după încălzire;
- cât de des încearcă ECU regenerarea;
- câte regenerări sunt finalizate;
- câtă funingine produce motorul.
De aceea, kilometrajul redus nu trebuie confundat automat cu un regim ușor pentru DPF.
Regenerarea poate veni exact când călătoria se termină
Pentru o mașină utilizată rar și pe distanțe scurte, una dintre situațiile nefavorabile apare atunci când ECU inițiază o regenerare spre finalul călătoriei.
Șoferul ajunge acasă și oprește motorul.
Nu a făcut nimic neobișnuit, iar o asemenea întrerupere ocazională nu înseamnă automat o problemă.
ECU poate încerca din nou regenerarea la o deplasare ulterioară.
Dacă însă următoarea călătorie are din nou numai câțiva kilometri, iar acest model se repetă constant, sistemul poate avea mai puține oportunități pentru finalizarea procesului.
În timp, șoferul poate observa regenerări mai frecvente sau alte schimbări în comportamentul mașinii.
Utilizarea rară nu justifică regenerări forțate preventive
Dacă automobilul a stat două sau trei săptămâni, nu înseamnă că la următoarea pornire trebuie efectuată preventiv o regenerare forțată.
Nici nu este necesar să conduci agresiv doar pentru a „curăța” DPF-ul.
Regenerarea forțată este o procedură care trebuie utilizată atunci când situația și diagnosticul o justifică, nu ca rutină după fiecare perioadă de staționare.
La fel, nu există o turație universală la care toate filtrele DPF trebuie „curățate”.
O deplasare normală, suficient de lungă pentru ca motorul să funcționeze corespunzător în regim normal, este fundamental diferită de turarea inutilă a motorului în încercarea de a provoca o regenerare.
Uneori utilizarea rară poate fi chiar mai favorabilă decât naveta urbană zilnică
Pare paradoxal, dar o mașină diesel care stă parcată șase zile și efectuează în a șaptea o călătorie lungă poate avea un regim de utilizare mai favorabil DPF-ului decât una care circulă în fiecare zi numai câte 3 km.
În primul caz există puține porniri la rece raportate la distanța totală parcursă și perioade lungi de funcționare după încălzirea motorului.
În al doilea caz există foarte multe porniri și opriri raportate la numărul de kilometri.
Acesta este motivul pentru care întrebarea corectă nu este doar „Cât timp stă mașina în parcare?”, ci mai ales „Cum este condusă atunci când iese din parcare?”
Pentru DPF, utilizarea rară devine problematică în special atunci când este asociată permanent cu drumuri foarte scurte, porniri repetate la rece și puține oportunități pentru finalizarea regenerărilor. Dacă mașina este folosită mai rar, dar efectuează deplasări normale și suficient de lungi, simplul fapt că petrece multe zile în parcare nu înseamnă automat că filtrul va avea probleme.
Ce se întâmplă cu DPF-ul după câteva săptămâni de staționare?
După câteva săptămâni în care mașina nu a fost pornită, filtrul DPF nu are nevoie automat de curățare sau regenerare forțată. Staționarea nu adaugă funingine nouă în filtru, deoarece motorul nu funcționează și nu produce gaze de evacuare.
La prima pornire, sistemul de management al motorului își reia funcționarea normală și continuă să gestioneze DPF-ul în funcție de starea și strategia existente înainte de parcare.
Dacă filtrul era într-o stare normală, simplul fapt că automobilul a stat trei sau patru săptămâni nu înseamnă că DPF-ul trebuie să prezinte o problemă.
Situația devine mai interesantă atunci când filtrul era deja încărcat cu funingine înainte de staționare.
ECU nu „resetează” DPF-ul pentru că mașina a stat
Parametrii utilizați pentru gestionarea filtrului nu trebuie priviți ca un cronometru care revine la zero după câteva săptămâni de neutilizare.
Dacă înainte de oprirea mașinii ECU estima o anumită încărcare cu funingine, perioada de staționare nu reprezintă în sine un proces de regenerare.
După revenirea în circulație, sistemul va continua să urmărească DPF-ul și să decidă când sunt îndeplinite condițiile pentru următoarea regenerare.
De aceea, o mașină parcată imediat după mai multe drumuri scurte poate reveni pe șosea cu DPF-ul aflat într-o situație diferită față de una parcată după o călătorie lungă și o regenerare finalizată.
Dacă regenerarea fusese întreruptă, ECU poate încerca din nou
Să presupunem că înainte de a parca mașina pentru două săptămâni, DPF-ul se afla în regenerare activă.
Ajungi acasă și oprești motorul.
Regenerarea se întrerupe.
Acest lucru nu înseamnă automat că ai deteriorat filtrul. În funcție de strategia vehiculului, ECU poate solicita o nouă regenerare după repornire, atunci când sunt îndeplinite condițiile necesare.
Important este ce se întâmplă după aceea.
Dacă prima deplasare după două săptămâni este din nou de numai 2–3 km, este posibil ca sistemul să nu aibă suficient timp sau condițiile necesare pentru a gestiona încărcarea așa cum ar face-o într-o călătorie mai lungă.
DPF Load nu trebuie interpretat ca un procent fizic exact
După perioada de staționare, unii șoferi conectează un adaptor ELM327 și observă, de exemplu, parametrul DPF Load.
Este important ca această valoare să fie interpretată în context.
În funcție de producător, DPF Load poate fi un parametru calculat sau estimat de ECU. Nu trebuie presupus automat că o valoare de 60%, de exemplu, înseamnă că 60% din volumul fizic al filtrului este efectiv blocat.
Același lucru este valabil pentru Soot Mass.
Aceste informații sunt foarte utile pentru monitorizare, mai ales dacă sunt urmărite în timp, dar nu ar trebui utilizate izolat pentru a decide că DPF-ul trebuie curățat sau înlocuit.
Presiunea diferențială oferă informații suplimentare
Un alt parametru important este presiunea diferențială DPF.
În termeni simpli, sistemul urmărește diferența de presiune asociată fluxului gazelor prin filtru. Pe măsură ce debitul gazelor crește, comportamentul presiunii se modifică.
Din acest motiv, o valoare citită la ralanti nu poate fi comparată fără context cu una observată la o anumită turație și sarcină.
Mai mult, nu există o valoare universală în mbar care să declare un DPF bun sau înfundat pentru toate motoarele.
Trebuie luate în calcul modelul mașinii, motorul, debitul gazelor, turația, temperatura, unitatea de măsură și specificațiile producătorului.
De asemenea, senzorul de presiune diferențială și conductele sale trebuie să fie funcționale. O conductă blocată, fisurată sau desprinsă poate produce informații înșelătoare.
Prima regenerare după staționare nu înseamnă că există o defecțiune
Dacă observi că mașina începe o regenerare după ce a stat câteva săptămâni, nu trebuie să concluzionezi imediat că DPF-ul s-a înfundat în parcare.
Este posibil ca filtrul să fi avut deja suficientă funingine acumulată înainte de staționare sau ca ECU să ajungă acum la condițiile necesare pentru proces.
Mai relevant decât o singură regenerare este comportamentul pe termen mai lung.
Dacă regenerarea se finalizează, mașina funcționează normal și nu există avertizări, simpla apariție a procesului după o perioadă de neutilizare nu demonstrează o problemă.
În schimb, dacă regenerările devin repetitiv foarte apropiate, filtrul pare să se încarce rapid sau apar coduri de eroare, situația merită diagnosticată.
Nu încerca să „recuperezi” săptămânile de staționare prin turarea motorului
După o lună în care mașina nu a fost folosită, nu există un „deficit de regenerare” care trebuie recuperat imediat prin condus agresiv.
Nu este necesar să pornești motorul și să îl menții la turații ridicate în parcare.
Nici o deplasare la o anumită turație aleasă arbitrar nu garantează că ECU va iniția regenerarea.
Dacă automobilul nu prezintă avertizări sau alte probleme, revenirea la utilizarea normală este, în general, mai logică decât încercarea de a forța preventiv DPF-ul să regenereze.
După o perioadă de staționare, ceea ce contează cel mai mult este starea în care se afla filtrul înainte de parcare și comportamentul sistemului după repornire. Un DPF sănătos nu devine automat înfundat doar pentru că mașina a petrecut câteva săptămâni nemișcată.
Ce se întâmplă dacă parchezi mașina în timpul unei regenerări DPF?
Este o situație foarte comună: ajungi acasă, parchezi și oprești motorul fără să știi că DPF-ul se afla în mijlocul unei regenerări active. Poate observi ulterior că ventilatorul continuă să funcționeze pentru o perioadă sau îți dai seama, din comportamentul anterior al mașinii, că regenerarea era probabil în desfășurare.
Oprirea ocazională a motorului în timpul regenerării nu înseamnă automat că ai înfundat sau deteriorat filtrul DPF.
Sistemele moderne sunt proiectate pentru utilizare reală. Șoferii ajung la destinație, opresc motorul și nu pot ști întotdeauna când ECU a decis să inițieze regenerarea.
Ce se întâmplă cu regenerarea când oprești motorul?
În timpul unei regenerări active, ECU urmărește să creeze condițiile necesare pentru oxidarea unei părți din funinginea acumulată în DPF.
Dacă motorul este oprit înainte ca procesul să fie finalizat, regenerarea activă nu poate continua în mod normal cu motorul oprit.
Filtrul începe să se răcească, iar funinginea care nu a fost oxidată rămâne în DPF.
Asta nu înseamnă însă că tot procesul a fost inutil sau că filtrul trebuie curățat imediat.
La o deplasare ulterioară, ECU poate solicita din nou regenerarea atunci când strategia sistemului și condițiile de funcționare permit acest lucru.
O regenerare întreruptă este diferită de regenerări întrerupte constant
Diferența importantă este frecvența.
Dacă oprești accidental motorul o singură dată în timpul regenerării, în mod normal nu există motive să presupui imediat că DPF-ul are o problemă.
Situația devine mai puțin favorabilă dacă rutina mașinii arată constant astfel:
drum scurt → regenerare începe → motor oprit → mașina stă câteva zile → alt drum scurt → o nouă încercare de regenerare → motor oprit din nou.
În acest scenariu, filtrul continuă să acumuleze funingine între deplasări, în timp ce regenerările pot avea mai puține oportunități să se finalizeze.
Dacă mașina rămâne apoi parcată două săptămâni?
Să presupunem că ai întrerupt regenerarea vineri, ai parcat mașina și nu o mai folosești timp de două săptămâni.
În cele două săptămâni de staționare, DPF-ul nu continuă să se încarce cu funingine nouă deoarece motorul este oprit.
Dar nici regenerarea întreruptă nu se finalizează singură în parcare.
La următoarea utilizare, sistemul va continua gestionarea filtrului în funcție de încărcarea estimată, informațiile senzorilor și strategia ECU.
De aceea, perioada de staționare dintre două deplasări este mai puțin importantă decât condițiile oferite DPF-ului atunci când motorul funcționează efectiv.
Cum îți poți da seama că regenerarea este în desfășurare?
Nu toate mașinile afișează în bord un mesaj clar atunci când efectuează o regenerare normală.
În funcție de model, șoferul poate observa anumite schimbări, precum:
- ralanti ușor diferit;
- consum instantaneu mai ridicat;
- funcționarea ventilatorului;
- sistem Start-Stop temporar indisponibil;
- miros sau temperatură mai pronunțată în zona evacuării;
- modificări ale comportamentului motorului.
Aceste indicii diferă însă între modele și nu reprezintă individual o metodă universală de confirmare a regenerării.
O verificare mai clară poate fi posibilă prin diagnoză, dacă automobilul oferă parametri precum Regeneration Status, temperaturile EGT, Soot Mass sau alte informații specifice sistemului DPF.
Trebuie să pleci din nou la drum dacă observi regenerarea?
Nu există o regulă universală potrivit căreia trebuie să pornești imediat într-o călătorie suplimentară de fiecare dată când bănuiești că ai întrerupt o regenerare.
Dacă observi procesul înainte să ajungi la destinație și poți continua deplasarea în condiții normale și sigure, fără să contrazici instrucțiunile producătorului, timpul suplimentar de funcționare poate permite sistemului să își continue strategia.
Dar acest lucru nu trebuie transformat într-un motiv pentru condus agresiv.
Nu este necesar să turezi excesiv motorul și nu există o turație magică valabilă pentru toate filtrele DPF.
De ce regenerările întrerupte foarte des merită investigate?
Dacă observi că mașina încearcă să regenereze neobișnuit de des, problema nu trebuie pusă automat pe seama faptului că automobilul stă mult în parcare.
Poate exista o explicație simplă: deplasările sunt atât de scurte încât regenerările nu reușesc să se finalizeze.
Dar poate exista și o cauză tehnică.
Un motor care produce prea multă funingine, o problemă EGR, o defecțiune de injecție, o problemă de admisie sau supraalimentare, temperaturi de funcționare incorecte ori informații eronate de la senzori pot influența comportamentul DPF-ului.
De aceea, regenerările repetate nu ar trebui tratate la nesfârșit doar prin ieșiri pe autostradă.
Dacă DPF-ul regenerează foarte des, martorul apare în bord sau filtrul rămâne restrictiv după regenerare, este indicată verificarea sistemului înainte de înlocuirea filtrului. Pentru informații și programări pentru curățarea profesională DPF/FAP, sună la 0799 296 901.
Întreruperea ocazională a unei regenerări face parte din situațiile care pot apărea în utilizarea normală a unei mașini. Riscul devine mai relevant atunci când întreruperile sunt repetate, deplasările sunt aproape exclusiv foarte scurte, iar DPF-ul nu mai are suficiente oportunități pentru gestionarea normală a funinginii acumulate
Faptul că o mașină diesel stă mult în parcare nu înfundă direct filtrul DPF. Cu motorul oprit nu se produce funingine nouă, iar filtrul nu continuă să se încarce doar pentru că automobilul nu este utilizat.
Problemele pot apărea mai ales din modul în care mașina este folosită atunci când revine pe drum. Pornirile repetate la rece, deplasările de numai câțiva kilometri și regenerările întrerupte frecvent pot crea condiții nefavorabile pentru gestionarea funinginii.
O mașină folosită doar în weekend, dar pentru deplasări suficient de lungi, poate avea un regim mai favorabil DPF-ului decât una pornită zilnic pentru drumuri de 2–3 kilometri.
Dacă după o perioadă de staționare apar regenerări foarte frecvente, martorul DPF, pierderi de putere sau alte erori, nu presupune automat că filtrul s-a înfundat cât timp mașina a stat. DPF-ul și sistemul motor trebuie diagnosticate înainte de regenerări forțate, curățare sau înlocuirea filtrului.
Pentru informații și programări pentru curățarea profesională DPF/FAP, sună la 0799 296 901.
